Secuimea şi Problema Secuiască

Ca să-i combaţi  mai întâi trebuie  ca să-i cunoşti  ! 

Cum îi combaţi,dacă nu-i cunoşti ?  Şi mai ales cum îi recunoşti ?  După ce semnalmente îi recunoşti , care este caracteristica lor comună ? 

Am spus să-i combaţi nu să-i baţi! Sper să nu fie nevoie!

 Hortism a fasizmus! Hortism nem megoldás a biztonság. ha hortiy váltak ellenségei, mint Románia. Orosz Föderáció, Amerikai Egyesült Államok, Kanada Egyesült Nagy-Britannia, Izrael. Lesz megölte fizikailag románok Allied szemek (a régi Antant)!FIDO-JOBICK opció azt jelenti, elszigeteltség és a biológiai megsemmisítés Székely. Szövetséges csapatok Izraelben Amerikai Egyesült Államok, Kanada, Ausztrália, India, Egyesült Királyság ..... Orosz Föderáció és a NATO.

Remélem érted ezen a nyelven egyszerűbb!

Székely, ez a föld a román! Akár tetszik, akár nem tetszik. Méltóság és az emberi tisztesség nem váltak palesztinok Románia. Fiidcă hogy Románia megegyezik a cionista Izrael Állam!

Az élet "Strip" reggel, és "Ramalla és Jenin" estét! Ez rosszabb, mint a pokol!

 Opţiunea FIDO-JOBICK înseamnă izolarea şi exterminarea biologică a secuilor. De  trupele aliate ale Israel USA,Canada,Australia, India, Regatul Britanic ,Federaţia Rusă .....şi NATO.

 Hortismul este Fascism! Hortismul nu este o soluţie pentru secui. dacă deveniţi hortişti  veţi avea duşmani decât România. Federaţia Rusă,USA, CANADA REGATUL BRITANIC,ISRAEL. Veţi fi ucişi fizic  sub ochii românilor de ŢĂRILE ALIATE  (din vechea ANTANTA).!

Secui, acest pământ este ROMÂNESC! Fie că vă place, fie că nu vă place. Aveţi demnitate şi decenţă umană şi nu deveniţi Palestinienii României.Fiidcă România va fi nevoită să devină  identică cu Statul Sionist Israel!

Viaţa voastră va "Gaza" dimineaţa; şi "Ramalla şi Jenin "seara! Adică ceva mai rău decât iuadul!

 

Ca să-i combaţi  mai întâi trebuie  ca să-i cunoşti  ! Ca nu cumva  să dai cu piatra în bulgari sau ucrainiei.

Székelys

Steagul secuiesc  este vechiul steag al Califatului Uthman-Sekely  din actualul Yemen.

 

Secuii (popular săcui, în maghiară Székelyek) sunt un grup etnic maghiar din România, de limbă maghiară, care cultural ține de maghiarimea din județele Covasna, Harghita și în arealul central și sud-estic al județului Mureș. Se mai autodefinesc ca secui și locuitorii de limbă maghiară din câteva sate ale județelor Alba și Cluj (din fostul Scaun Secuiesc al Arieșului) și din județele Sibiu și Brașov.

Secuii vorbesc un grai maghiar cu numeroase arhaisme și regionalisme.^] Nucleul ariei lor de locuire este regiunea din sud-estul Transilvaniei cunoscută îndeobște ca Ținutul Secuiesc (în maghiară Székelyföld, în germană Szeklerland, în latină Terra Siculorum, în engleză Szekely Land) sau Secuime.

Originea secuilor

Secuii nu sunt MAGHIARI! Sunt prozeliţi la Catolicimul Maghiar şi la Privilegiile Nobiliarea Ungare Medievale.  Un fel de filo-maghiar pentru interes şi prosperitate economică şi cetăţenie Transilvană, în perioada medievală timpurie. Originea lor este Turco-Tătară  în amestec cu tribul Scitic Saka. toate  dovezile arheologice duc spre aceste naţiuni şi regiuni. Au fost mercenarii hunilor .  şi primii  care au denumit  mare parte din România în faţa lui  Atilla  cu locativul nume propriu "ARDEAL "  din turcă   Bull-Yerdeli  sau Erdel  ( Neam părjolit, Pădurie Arsă),( DEALURI PUSTII)  ,cuvântul există şi în  limba maghiară. Şi a fost folosit cu referire la Principatul Transilvaniei .

Deşi denumirea nu face  referire la provincia Transilvania. Ci  la toată România care nu făcea parte din Chanatul Bulgar slavic.

 Este cam greu să-i deportezi acasă,fiindcă între timp casa lor a dispărut.   Ei fiind o   naţiune proto-medievală  de mărime medie  şi mixtă.  Au fost aduşi de  Turci din Regiunea  Yemenită Uthman,(Otoman).  Între timp  naţiunea   lor califatul lor a fost exterminat definitiv  de naţiunea  triburilor Yemenite din Yemen.  Vechiul lor regat  Califatul  Uthman Sekely a dispărut cu totul sub nisipuri.Ajunşi în Turcia otomană, Aceştia au observat că turcii nu au nevoie de ei şi servitutea lor. Aşa că sau aciutat pe lângă sciţii din Transistria şi Odessa. Şi au venit în valuri masive în timpul invaziei  hunice din valul II.Sau  amestecat cu sciţii. iar  sciţii din Regatul Bizantin  al Cumanilor  a dispărut. A fost a doua lor patrie  legală.  Se pare că au vrut autonomie încât sciţii şi kazarii  iau deportat masiv. Mai clar iau alungat şi iua fugărit în raiduri repetatte săptămânal. Până când   secuii au fost nevoiţi să fugă în Bulgaria ,în hanatul slavo-turcic.Au locuit masiv în Kadrilater şi Rodopi.  Sate ântregi poată nume şi denumiri ce amintesc de locuirea lor  în Bulgaria. Seklov, Seklavia, Seklevidva (e.t.c). Se pare că au vrut autonomie , încât bulgarii  iau alungat în zona  turco-bizantină.iar aceştia  iau alungat   la graniţa dintre Moldova şi Transcarpatia ( Transilvania-Muntenia). Unde  sânt şi astăzi.

Alte ipoteze etimologice

1) Din cuvântul compus székelu, cu sensul „dincolo de scaun”; cu partea a doua, -elu (modern elve) ca în numele propriu Erdély < Erdőelu "dincolo de pădure".

2) Din rădăcina [sek] sufixată cu terminația turcă –(e)li (existentă și în limba română: -liu, -lie, -lii; într-o "adaptare" românească după acest model, ar rezulta *secliu, seclie, seclii).

3) Din cuvântul compus székelő, cu sensul „sedentar”. Această ipoteză ar fi compatibilă cu relatările din cronicile maghiare , potrivit cărora, secuii se aflau în Câmpia Panonică la venirea ungurilor, ca etnie diferită de a lor, szék/elő fiind în acest caz un exonim dat de unguri populației sedentare găsite acolo.

„O ipoteză afirmă că secuii sunt descendenții grupului etnic bulgaro-turanic ce purta numele de eskil (esekel), deși nu putem trece sub tăcere faptul că problema originii secuilor este una dintre enigmele istoriei ce pare că nu va putea fi dezlegată cu adevărat. Cert este numai că secuii s-au maghiarizat într-o epocă foarte timpurie; și dacă au fost totuși socotiți neam aparte, aceasta se explică prin organizarea socială și sistemul de cutume specifice, păstrate, și nu în ultimul rând prin calitatea lor de „națiune politică” în structura feudală târzie a Transilvaniei. De altminteri, cronicarul János Thuróczi îi considera pe secui în secolul al XV-lea, într-o accepțiune aproape modernă, ca „parte a națiunii” (pars nationis), ca maghiari, după cum nici Ștefan Werbőczy nu-i socotea, după cum am văzut, ca „națiune” aparte. ”

Dintre cronicarii arabi și persani care au lăsat informații despre protoungurii de dinainte de strămutarea din spațiul nord-pontic în Pannonia, Ibn Rusta a transmis un detaliu poate semnificativ: printre vecinii majgharilor se afla și tribul asghil zis și așkil ori eskil. Această populație era un trib protobulgar (implicit ogur sau onogundur).

1) Székely/secui ca derivare și totodată amintire - pe filieră prototurcă - a sciților, al căror endonim și etnonim principal este saka. 

2) Legătura dintre tema numelui cu străvechiul termen PIE *sek-, *so- „a tăia” (din care sînt derivate, între altele, lat. secare „a tăia” și securis „secure”, ger. sägen „a tăia cu fierăstrăul”, engl. to saw. Securea de luptă a sciților se chema sagaris). Slavul sjek are același sens „a tăia”. În cazul acestei teorii, tema PIE sek- este sufixată cu terminația turcică -li. A fost avansată ipoteza că sensul inițial care a stat la baza denumirii populației ar fi fost „tăietori de lemne” 

Secuii în Evul Mediu

Primele izvoare scrise privitoare la secui datează din anul 1116, când au fost menționați, alături de pecenegi, ca alcătuind avangarda cavaleriei ungare. Ca popor asociat maghiarilor, secuii au fost colonizați în sistemul de prisăci medievale de-a lungul graniței nou extinse. Secuii se aflau în serviciul militar al regilor Ungariei. Astfel, prima mențiune a lor, din anul 1116, îi descrie ca participanți la bătălia de la Olsava, sub comanda regelui Ștefan al II-lea al Ungariei (1116-1131). O altă mențiune autentică a secuilor pare să fie un document al regelui Béla al II-lea (1108/1110-1141), databil în jurul anului 1131, care pomenește o slugă însărcintă cu transportul sării, cu numele de Scichul.Câteva decenii mai târziu, în 1146, secuii, alături de aceiași pecenegi, făceau parte din oastea regelui Géza al II-lea al Ungariei (1141-1162), fiind implicați în luptele de pe Leitha, împotriva markgrafului Heinrich al II-lea de Austria. O altă diplomă din 1217 vorbeste despre satul Székelyszáz din Bihor.
În Transilvania, secuii au fost menționați prima dată într-un document din 1210. O oaste formată din sași, români, secui și pecenegi, condusă de comitele Ioachim de Türje al Sibiului, a fost trimisă în anii 1210-1213 de regele Andrei al II-lea în sprijinul aliatului său, țarul asenid Borilă al Bulgariei. Oastea transilvăneană s-a deplasat de la Sibiu, pe Valea Oltului, la Vidin, cu misiunea de înăbuși o răscoală. Tot din Transilvania secolului al XIII-lea se cunoaște diploma episcopului Vilmos care referă și la secui.
Secuii au făcut parte și din oastea regelui Andrei al II-lea, participant între anii 1217-1218 la Cruciada a cincea. Au luptat în Palestina împotriva arabilor conduși de Al Malik al-Adil (1193-1218) din dinastia ayyubidă.

Coloniști si grăniceri

O parte a populației secuiești a fost așezată pe granița vestică și nordică a ducatului, respectiv a Regatului Ungariei. Secuii sunt amintiti, printre altele, în anii 1256, 1314, 1323 și 1364, în provincii vestice ale Ungariei, în comitatele Pozsony și Moson. Prezența lor este confirmată apoi și de numele unor localități, ca Székely și Székelyfalu, ambele în comitatul Szabolcs, formate prin includerea etnonimului maghiar al secuilor. Importante comunități secuiești sunt evocate documentar și în comitatele Bars, Szerém, Gömör, Abaúj, Somogy și Baranya.

Prezențe secuiești sunt semnalate în secolele XI și XII în anii 1116 și 1146 în Bihor, în zona localităților Teleac și Salonta, dar și pe teritoriul actualelor județe Timiș și Hunedoara. Comunități secuiești, întemeiate probabil la cumpăna secolelor XI-XII, pe văile râurilor Secaș, la Sebeș-Alba, și Târnava Mare, în zona Mediașului sau Sighișoara, dar și in zona Hârtibaci la Saschiz și Viscri. Spre mijlocul secolului XII, concomitent cu avansarea hotarelor Regatului Ungariei spre estul și sud-estul Transilvaniei, respectiv spre obstacolul natural, Carpații Răsăriteni și Meridionali, comunități secuiești sunt semnalate în sud-estul Transilvaniei, la Zăbala și Peteni. Comunități secuiești sunt atestate și pe malul din dreapta al râului Olt, în zona centrală a sudului Transilvaniei. O dizlocare masivă a așezărilor secuiești de pe Valea Oltului și cea a Hârtibaciului, cauzată de colonizarea germană, are loc la sfârșitul secolului XII. Începând cu prima jumătate a secolului al XIII-lea și continuând până în primele decenii ale secolului al XIV-lea, unii specialiști susțin că populația secuiască se stabilește, în parte de asemeni dincolo de Carpații Orientali, în Moldova, unde supraviețuiește azi sub numele de ceangăi, de confesiune romano-catolică. 
Un segment important al populației secuiești a fost așezat în părțile răsăritene ale Regatului ungar medieval, pe teritoriul Transilvaniei. Sarcina principală a contingentelor secuiești a constat în consolidarea și apărarea fortificațiilor de graniță (în maghiară gyepű) (aproximativ „palisadă”) numite și "prisăci". În consecință, comunitățile secuiești au fost deplasate treptat, concomitent cu avansarea hotarelor statului maghiar spre estul și sud-estul Transilvanei. Uneori, așa numitii darócok sau daróczok ("draucharii" sau "nyúzók") respectiv besznákok o categorie socio-profesionala medievala de afiliație etnică incerta constând din pădurari și administratori silvici, vânători, șoimari regali și furnizori de piei de animale, colectori de taxe și "prisăcari" (sau gyepűőrök) locuind în zonele păduroase dense, au fost recrutați din rândurile acestei populații hibride de origine slavo-secuiască-pecenegă.

Unio Trio Nationum

Fraterna Unio din 1437.

Secuii au fost considerați în Transilvania și Ungaria medievală un grup etnic diferit de cele ale românilor, maghiarilor și sașilor. În Fraterna Unio din 1437 (cunoscută sub denumirea Unio Trio Nationum), realizată la o adunare comună ținută la Căpâlna - lângă Dej, aristocrația maghiară, clerul, sașii și secuii (țăranii români și maghiari fiind excluși) s-au angajat (după răscoala de la Bobâlna) să-și dea ajutor militar mutual împotriva unor posibile răscoale viitoare ale iobagilor și împotriva pericolului extern, turcii ( Imperiului Otoman).

Adunarea Națională Secuiască la Lutița

În 1506 la Lutița, la Adunarea Națională Secuiască prima dată s-au luat principalele hotărâri privind autonomia și autoguvernarea secuimii. Cu 40 de ani înainte de acest eveniment, în ianuarie 1466, delegații secui s-au adunat la Zăbala, pentru a reedifica libertățile știrbite în deceniile trecute. Hotărârile adoptate aici au fost ridicate la rang de lege de către regele Matei Corvin, care avea cu adevărat nevoie de sabia secuiască. Nobilimea maghiară și elita socială a secuimii, care se îmbogățeau continuu, nu au vrut însă să respecte garanțiile autonomiei specifice secuilor, depuse încă în momentul descălecării maghiarilor, motiv pentru care în noiembrie 1505, a avut loc o nouă adunare generală la Odorheiu Secuiesc. Aici s-a dorit obținerea în special a reformei justiției. In anul următor a avut loc amintita adunare națională de la Lutița, unde s-au luat hotărâri împotriva a diferite obiceiuri ordinare. Între altele, a fost anulată pedeapsa corporală și s-a declarat că este interzisă arestarea secuilor în lipsa unei sentințe judecătorești. S-a întărit comerțul liber și s-a interzis introducerea trupelor de mercenari pe Ținutul Secuiesc. S-a hotărât, de asemenea că, pe teritoriul scaunelor, doar bărbații pot moșteni bunuri imobile și că duminică nu este voie să se facă legiuire. În timpul secolelor următoare, vor avea loc mai multe adunări secuiești la Lutița.
O mare adunare națională secuiască a avut loc în 15-16 octombrie 1848 sub conducerea guvernatorului interim, contele Imre Mikó, la care sunt prezente 30-60 de mii de persoane înarmate. Aici se adoptă următoarele acte: jurământul de credință față de guvernul ungar, respectiv față de Comitetul maghiar de apărare a țării (Országos Honvédelmi Bizottság) condus de Lajos Kossuth, după dizolvarea de către împărat a dietei de la Pesta; mesajul de mulțumire către Lajos Kossuth; un apel, proclamație la pace cu titlul: Frați și concetățeni romăni și sași.

În timpul Principatului independent al Transilvaniei

În mijlocul secolului al XVI-lea situația politică, economică și chiar juridică a secuilor s-a modificat considerabil în cadrul Principatului, care a luat naștere în 1542. Susținerea statului independent al Transilvaniei impunea suportarea unor greutăți materiale mai împovăratoare, decât în timpul regatului maghiar cănd nu cereau de la ei să suporte alte biruri decât tradiționalul tribut al boului (ököradó). Secuii au văzut în acest gest un atentat împotriva libertății ancestrale, pentru că conform mentalității moștenite de la strămoșii lor, cea mai mare, și chiar exclusivă garanție a libertății lor naționale era scutirea de impozite. În mai multe rânduri s-au răsculat pentru apărarea vechii lor libertăți. Deja înaintea formării Transilvaniei independente, între 1519-1521 secuii au pus mâna pe arme, împotriva regelui Ioan I Zápolya. A urmat răscoala din 1562 având ca focar scaunul Odorhei și filiala Cristur. Regele Ioan al II-lea (Ioan Sigismund) a luat măsuri drastice care în memoria colectivă a secuilor s-au păstrat sub formula "pierderii libertăților secuiești". Conducătorii Gyepesi Ambrus, Pálfalvi Nagy György, Bán András au fost executați prin tragere în țeapă. Previziunile de instaurare a ordinii nu s-au realizat, mărturie stau jalbele secuilor de după 1566, sau răscoala înnăbușită în 1571 a secuilor din Gheorgheni. Totuși nemulțumirea generală și-a atins apogeul la sfârșitul anului 1595 și începutul anului 1596 când au avut loc evenimentele cunoscute sub numele de "carnaval sângeros" (véres farsang).

În timpul Imperiului Habsburgic

Anexarea Transilvaniei și includerea ei între țările coroanei austriece și războaiele purtate de Sfântul Imperiu Roman împotriva Imperiului Otoman în secolul al XVIII-lea au dus la militarizarea zonei de frontieră, inclusiv a zonei secuiești. Înființarea Graniței Militare Transilvănene a fost întâmpinată cu împotrivire de secuii și românii transilvăneni, împotrivire înfrântă de autoritățile imperiale austriece cu forța militară. Un punct culminant al conflictului dintre secui și generalul Adolf von Buccow l-a reprezentat Masacrul de la Siculeni, care a pus capăt rezistenței secuiești.
La mijlocul sec. al XVIII-lea au fost înființate cele două regimente secuiești de grăniceri și regimentul de husari grăniceri de la Sf. Gheorghe (Primul Regiment Secuiesc de Infanterie, Al Doilea Regiment Secuiesc de Infanterie).

Personalităţi  Marcante ale Secuilor   din Transilvania, Muntenia,Moldova şi Ungaria

• János Apáczai Csere
• Dávid Baróti Szabó
• Imre Mikó
• Elek Benedek
• Miklós Barabás (1810, Mărcușa - 1898), pictor și grafician, cel mai de seama reprezentant în Ungaria al stilului biedermeier
• János Baranyai Decsi (1560-1601), a scris Istoria Transilvaniei, Moldovei și a Țării Românești între 1592-1598
• György Bernády (1864-1938) a fost primarul Târgu Mureșului între anii 1900–1912 respectiv 1926–1929. În timpul mandatului său au fost construite Palatul Prefecturii, Palatul Culturii și alte clădiri reprezentative.
• Farkas Bolyai (1775-1856), matematician
• Tamás Borsos (1566-1634), jude al orașului Târgu Mureș
• László Bölöni (1953), antrenor și fost jucător de fotbal
• Sándor Farkas Bölöni (1795-1842), scriitor, traducător și călător
• Tibor Cseres ( 1915-1993), scriitor și istoric literar, președinte al Uniunii Scriitorilor din Ungaria.
• Péter Csokás (1587) profesor în Târgu Mureș, a scris partea maghiară a dicționarului în zece limbi al lui Calepinus
• Gheorghe Doja (György Dózsa, 1470 - 1514), mic nobil secui din Transilvania, conducătorul revoltei țărănești din 1514 contra magnaților
• Pál Péter Domokos (1901-1992), profesor de limba maghiară
• Farkas Deák (1832-1888), politician austro-ungar, membru al Academiei Maghiare de Științe
• Béla Markó (1951-) filolog, scriitor, traducător și om politic de etnie maghiară din România
• Áron Márton (1896-1980), cleric romano-catolic cunoscut ca anticomunist
• Kelemen Mikes (1690-1761), scriitor secui, cel mai bun prieten al lui Francisc Rákóczi al II-lea
• Sándor Kőrösi Csoma (1784-1842), orientalist, considerat părintele tibetologiei
• Imre Mikó (1805-1876), guvernator al Transilvaniei în 1849 și 1860-1861.
• Áron Gábor (1814-1849), erou al Revoluției de la 1848
• Ildikó Keresztes (1964), cântăreață
• András Sütő (1927-2006), scriitor
• Balázs Orbán (1829-1890), scriitor, etnograf
• Sámuel Teleki (1739-1822), guvernator al Transilvaniei, fondatorul Bibliotecii Teleki din Târgu Mureș
• Sándor Kányádi

Autonomia secuilor

 Autonomia  secuilor din Ţinutul secuiesc  este descrisă în multe feluri , dar toate definiţiile clare  date de secui cu  limba  lor este SECESIUNEA TERITORIALĂ.  În orice ţară un asemenea act  înseamnă declaraţie de război!

Definiţia AUtonomiei  DEX

AUTONOMÍE s. f. 1. Drept (al unui stat, al unei regiuni, al unei naționalități sau al unei minorități naționale etc.) de a se administra singur, în cadrul unui stat condus de o putere centrală. ♦ Situație a celui care nu depinde de nimeni, care are deplină libertate în acțiunile sale. (fil.) faptul de a se supune legilor, normelor proprii, de a dispune liber de propria voință. 2. drept de a se guverna sau administra prin organe proprii, în anumite domenii, în cadrul unui stat condus de o putere centrală. ◊ autoconducere.

Adică voi secuii  aveţi aceste dreptul , în cadrul  şi interiorul  graniţelor naturale şi statale ale Statului Român.

1. Aveţi dreptul la limba maternă vorbită zilnic.

2.Aveţi dreptul  la învăţământ în limba maternă, inclusiv  în formele superioare universitare, alături şi împreună cu limba STATULUI ROMÂN şi o LIMBĂ DE CIRCULAŢIE INTERNAŢIONALĂ.

3. Aveţi dreptul la auto-guvernare locală  şi admistritaţie   cu heraldică   comună  şi  denumiri  bi-lingve  în română şi maghiară! Deşi voi secuii nu sânteţi maghiari!  NU SUNTEŢI UNGURI! Ci  sunteţi  neam turco-scit (Uthmanic-Sekely). În cazul că accidental un secui citeşte această pagină.

Aceste  drepturi le aveţi din belşug  şi fără restricţii din partea românilor. Românii oarecum  sătui de gura şi mofturile voastre v-au cedat  aceste drepturi  cu excepţia SUVERANITĂŢII STATALE. Nu aveţi dreptul la Independenţă şi nici la SECESIUNE TERIOTORIALĂ! 

Secuii riscă  forţând nota să piardă  toate aceste drepturi din partea românilor, în viitorul apropiat.Dar românii ar trebuii să încerce toţi un ultim efort NAŢIONAL cu secuii.Personal consider că este leacul definitiv al acestei AUTONOMII SECUIEŞTI.

 În prezenţa unor Observatori ONU, ar trebuii să li se ofere   chiar  o formă federativă de Autonomie. Am spus FEDERATIVĂ.

1În care fără ajutor extern. Şi fără ajutor Ungar din partea Statului Ungar, Secuii  să se autoadministreze finaciar pe plan local. Fără fondurile  Statului cebtral ROMÂN.

2.Adică fără INTERNET din ROMÂNIA.

3.Fără APĂ POTABILĂ   PE REŢEA NAŢIONALĂ din ROMÂNIA.

4.Fără GAZE NATURALE pe REŢAUA NAŢIONALĂ DIN ROMÂNIA!.

5.Şi înainte  de primirea "cheilor autonomiei" mult visate,în prezenţa unor comisari ONU. Aceste structuri locale autonome să  prezinte  ROMÂNIEI, un fond  finaciar de 6.GARANŢIA egal cu VALOAREA  TERITORIULUI şi PROPRIETĂŢILOR.

7.Şi  la data autonomiei să facă dovada fizică  a existenţei unor forţe locale de POLIŢIE, POMPIERI personal, arme, muniţie tehnică şi personal  secuiesc salarizat din fonduri  proprii.   la  Apel de ONOR, în prezenţa unor comisari ONU.

 Cred  că atunci când vor vedea OBLIGAŢIILE FINACIARE  INTERNAŢIONALE şi NOTA DE PLATĂ, secuilor le zbura multe sute de ani , sau chair definitiv SECESIUNEA TERITORIALĂ din cap. Nu se poate   bafta lor  pe cheltuiala şi paguba noastră a românilor.

o maşină de poliţie dotată specific   costă la cheie, cu personalizare 34 .000- 56.000 EURO . La nivelul unei regiuni de mărimea a  trei judeţe.  Au nevoie  măcar de 1000 de maşini de poliţie, pază,patrulare  costă 34 MILOANE DE EURO.  fără  muniţie tot   profesională şi pesonalizată   cu  sigla secuiască  şi românească.  O antetare de armurier  a unei singure steme pe 1 bucată armă costă 1000 EURO.  2 STEME plus text   pe un pistol  de poliţie secuiască doar personalizarea costă 2500-3000 EURO.( Preţurile le puteţi  verifica singuri  pe INTERNET la firmele de ARMAMENT şi SECURITATE  DE GARDĂ NAŢIONALĂ (PROFIL  GARDĂ CIVILĂ,POLIŢIE,POMPIERI).

Sânt curios dacă  casele, bunurile mobile şi imobile ale secuilor valorează atât, aprox  15 MILARDE EURO  la prima  înfăţişare a  AUTONOMIEI.Adică  secui ar trebui să pună impotecă  pe casele lor,pe pământuri şi pe conturile  bancare , pe valori de artă şi chiar pe salarii şi venituri  impozabile. Căci băncile  creditoare. Cele care ar fi dispuse să le crediteze  finaciar, iar ucide  încet în regim de ÎNDATORARE FISCALĂ PERMANENTĂ NEPLĂTITĂ(RESTANTĂ).

Românii  toţi ar trebui să încerce acest experiment  LECUTOR, VINDECĂTOR. 

 

Aşa ceva  nici o naţiune nu permite! Nici Românii nu acceptă.